"Vor înflori, oare, reţelele ad-hoc de purtători de computere, coordonate de agenţi de protecţie a intimităţii într-o renaştere de noi bogăţii, cunoaştere şi societate civilă revitalizată sau acelaşi regim social tehnologic nu va furniza nimic altceva decît material pentru Agenţia de Dezinformare S.A.?"

(Howard Rheinghold, Găşti inteligente - următoarea revoluţie socială, Andreco Educaţional, 2005)

Facebook este, pentru necunoscători, cea mai de succes reţea socială virtuală, definită de crearea unui profil şi a unei conexiuni ramificate, pe baza multiplelor afinităţi, cu un număr nelimitat de prieteni. Relaţia de "prietenie", aşa cum este descrisă de creatorii acestei reţele, este în fapt una generică, pentru că mulţi dintre membrii listei de prieteni sînt simple cunoştinţe sau colegi de serviciu. Utilizatorul primeşte o adresă prin intermediul căreia le poate comunica tuturor membrilor listei sale de la postarea unui album cu fotografii, pînă la invitaţia de a merge la un concert sau a fi fan al lui Costel Busuioc sau Barack Obama. Şi, cum unii beneficiari sînt mai exhibiţionişti decît li se pare altora că ar trebui să fie, disputele n-au întîrziat să apară.

Balul de la spital

La începutul lunii ianuarie, cotidianul italian La Stampa a scos la lumină faptul că mai mulţi membri ai personalului medical de la spitalul torinez "Molinette" foloseau reţeaua Facebook pentru a posta fotografii în care pacienţi ai clinicii erau înfăţişaţi în situaţii delicate, iar medici şi infirmieri se găseau în ipostaze care veneau în contradicţie cu statutul profesional al acestora. Imaginile depozitate în albumul cu fotografii digitale descriau diferite momente de viaţă cotidiană a spitalului: o femeie pe targă, doi medici în timp ce închideau o rană, o fotografie din sala de operaţii, o alta în care doi medici se prefac că vorbesc la telefon utilizînd compon