Lansarea dezbaterii parlamentare pe tema modificarii Constitutiei a impartit clasa politica si mass-media romaneasca in doua tabere.
Oricat de paradoxal ar parea, cele doua grupari nu se "cearta" pe necesitatea modificarilor propuse Legii fundamentale, ci pe ceea ce, prezumtiv, obtine prin ele presedintele tarii. Cu alte cuvinte, taberele se pozitioneaza pentru sau impotriva d-lui Basescu si isi sustin cu ardoare atitudinile. D-l Basescu va mai avea, daca va fi ales, posibilitatea unui singur mandat in care sa exercite, dupa adoptarea modificarilor prin referendum, noile atributii. Cine citeste proiectul propus de Comisia prezidentiala constata ca ele nu sunt, nici pe departe, atat de profunde incat sa transforme Romania intr-o republica prezidentiala. Fata de Constitutia in vigoare, proiectul ii da presedintelui posibilitatea de a dizolva, in anume conditii (de blocaj legislativ), Parlamentul. Un Parlament unicameral pentru ca, in federatia din care Romania face parte, rolul celei de-a doua Camere va fi preluat de Parlamentul European. Posibilitatea dizolvarii Parlamentului unicameral, ceva mai redus numeric fata de actuala Camera a Deputatilor, este menita sa relanseze procesul de transformare rapida a tarii, proces tergiversat de suprapunerile si desincronizarile provocate de cele doua Camere existente, ambele avand cam aceleasi atributii si competente.
Nu vom analiza modificarile proiectate de Comisie sau "decalogul" tranformarilor, propus de d-l Basescu, in cazul adoptarii unei noi Constitutii. Ele decurg, totusi, firesc intr-o republica semiprezidentiala in care seful statului este ales prin vot popular, direct. Presa si specialistii in drept constitutional au intors pe toate fetele propunerile de modificare, le-au explicat si aprobat sau respins. In fond, ele ar deveni efective numai daca ar fi aprobate prin referendum, in urma transpunerii lo
