"Va rog frumos: vrem sa ducem si noi o viata mai buna!"

Stimata doamna Sanziana Pop,

Ma numesc Panti Eniko, sunt din Targu-Mures si am 11 ani. Va scriu aceasta scrisoare in numele familiei mele. Pe mama o cheama Oltean Csilla, dupa a doua casatorie. Tatal meu mi-a fost tata vitreg, dar m-a crescut de la varsta de un an, si a decedat in 2007, fiind bolnav de cancer. M-a iubit foarte mult, la fel si eu. Mai am 3 frati: o sora si 2 frati mai mici. Noi nu avem casa noastra, stam cu chirie. Tata a lucrat la C.F.R., mecanic de locomotiva. Avem o pensie dupa el (am trimis acte). Si mama lucreaza, dar e foarte bolnava. Nu-si permite sa umble pe la medici, ca sa avem noi ce trebuie. Avem o mama buna, face tot ce-i sta-n putinta pentru noi. Eu fiind mai mare, o ajut, desi imi spune sa ma joc, ca sunt copil si am dreptul la copilaria de care ea n-a avut parte (a crescut la orfelinat). Mama noastra a fost operata la sanul stang de noua ori, trebuie sa faca niste noi analize, dar costa si nu-si permite. Noi, cei patru frati la un loc, va rugam ajutati-o pe mama.

Mama cu noi patru Daca o pierdem, ramanem singuri pe lume. Am auzit ca aveti un suflet mare, avem nevoie si noi de dvs. Daca Dumnezeu ne ajuta, anul viitor vom primi o locuinta, mama fiind de 8 ani pe lista primariei. Noi nu avem bunici, mama are doar un frate, care si el este bolnav de TBC. Parintii lui tata traiesc, dar sunt distrusi si batrani, au avut 3 baieti, toti au decedat. Pe langa boala de la piept, mama are o boala varicoasa la picioare, si acum a facut tromboflebita la piciorul drept, umbla foarte greu. O doare, se umfla, medicamentele nu si le ia, doar calmantele, spune ca sunt scumpe. Locuim intr-o casa foarte uda, cand vede hainele mucegaite-n dulap, mama se enerveaza si plange. Plange mai ales pe ascuns, ca sa nu o vedem. O iubim mult si ne dorim sa ne poata creste. Eu si sora