Sfîrşit de zi. Sfîrşit, ca tot omuâ muncii, mă las să cad în fotoliu şi deschid televizorul, să-mi "clătesc creierul", că de altceva nu mai sînt bun. Şi nici nu e cazul... Aşa că privesc în zare către micul ecran. Din zările de soare pline ale Columbiei vine o ştire cutremurătoare: a fost prins X, omul de încredere al şefului Cartelului drogurilor, a cărui sarcină era să dizolve cadavrele rău platnicilor, pentru a le face să dispară definitiv, fără a mai lăsa vreo urmă a crimelor şefilor săi.
- Cîte cadavre ai dizolvat? - întreabă un mascat pentru presa care filmează înfrigurată.
- Vreo trei sute... - răspunde omul, cuprins brusc de remuşcări. Cine mai poate şti cîţi au fost cu precizie. Apoi îşi cere scuze familiilor celor dispăruţi şi promite să colaboreze cu poliţia.
Camera arată apoi nişte gropi în care nu se vede mai nimic. Seamănă cu filmele americane despre lumea drogurilor, doar că asta e cruda realitate, cu adevărat cumplită şi înspăimîntătoare.
Crainica trece apoi imediat, fără a striga "păzea!", la o altă poveste, la fel de cumplită şi înspăimîntătoare: obezitatea. Ne sînt arătate cîteva persoane "supraponderale" cedînd criminal în faţa ispitelor mîncării. Apoi vine ştirea: o faimoasă cercetătoare americană a descoperit că dulciurile şi făinoasele omoară! O fiinţă de sex feminin, cu gura aguridă şi ochi mici şi răi, acoperă tot ecranul şi ne relatează ultimele descoperiri ale ştiinţei. Uitîndu-mă la ea, mi se perindă prin faţa ochilor rugurile inchiziţiei, diviziile SS, bigotele puritanismului, femeia-comisar, sora Diesel şi alte savante de renume mondial. Cînd deschide gura, mă cutremur însă cu adevărat: dulciurile şi făinoasele sînt la fel de periculoase ca drogurile! - aruncă ea vestea ca pe un blestem asupra omenirii. La fel de periculoase ca drogurile? Nu-mi vine să cred urechilor. Inevitabil, fac o comparaţie cu secvenţ
