Cu un deficit bugetar de circa 5% din PIB şi încasări din ce în ce mai mici din taxe şi impozite, România nu pare a avea altă alternativă decât să se împrumute de la FMI, de la UE, sau chiar de la amândouă. “Există un risc ridicat ca finanţarea să fie insuficientă, iar autorităţile ar putea să fie nevoite să caute sprijin fie la FMI, fie la UE, fie la amândouă”, spune Joan Hoey, analist în cadrul The Economist Intelligence Unit, citat de Mediafax.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat recent că România va împrumuta în perioada următoare 6-7 miliarde de euro, de la UE, nu de la FMI, însă sub supravegherea Fondului. Atât FMI cât şi CE au precizat recent că România nu a cerut în mod oficial începerea discuţiilor privind un posibil acord fie pentru un credit fie pentru supraveghere. Datoria externă pe termen mediu şi lung se situa la finele lui noiembrie la aproape 50 de miliarde de euro, în creştere cu circa 30% faţă de nivelul de la începutul lui 2008. (V.R.)
Cu un deficit bugetar de circa 5% din PIB şi încasări din ce în ce mai mici din taxe şi impozite, România nu pare a avea altă alternativă decât să se împrumute de la FMI, de la UE, sau chiar de la amândouă. “Există un risc ridicat ca finanţarea să fie insuficientă, iar autorităţile ar putea să fie nevoite să caute sprijin fie la FMI, fie la UE, fie la amândouă”, spune Joan Hoey, analist în cadrul The Economist Intelligence Unit, citat de Mediafax.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat recent că România va împrumuta în perioada următoare 6-7 miliarde de euro, de la UE, nu de la FMI, însă sub supravegherea Fondului. Atât FMI cât şi CE au precizat recent că România nu a cerut în mod oficial începerea discuţiilor privind un posibil acord fie pentru un credit fie pentru supraveghere. Datoria externă pe termen mediu şi lung se situa la finele lui noiembrie la aproape 50 de miliarde de euro, în creş