Profesorul dr Alexandru Oproiu a explicat în articolele trecute cum unii oameni suferă de lipsa unor enzime ce au rolul de a digera laptele sau zaharoza din fructe.
Acest deficit de enzime apare la unii oameni de-a lungul vieţii sau este un defect din naştere. Consecinţa este o neplăcere digestivă cu principal efect diareea. Acum nişte zeci de ani, în mod eronat medicina le diagnostica drept colite.
Care sunt încă în lumina gastroenterologiei de azi adevăratele colite? Se precizează cum că boala colită înseamnă o inflamaţie a peretelui intern al intestinului gros. Aceste colite adevărate sunt produse fie de bacterii, fie de virusuri, fie de ciuperci.
De asemenea, unii agenţi fizici precum iradierile provoacă o inflamaţie a interiorului colonului. În plus, unele procese imune precum rectocolita ulcerohemoragică sau boala Cron duc şi ele la colită adevărată, adică la inflamarea peretelui intern al intestinului gros.
Cele mai des întâlnite colite adevărate sunt provocate de bacterii. Şi cea mai frecventă bacterie vinovată de colită este acea bacterie numită bacilul dizenteriei. Colite adevărate apar şi din pricina toxiinfecţiilor alimentare, când de vină este o bacterie numită Escherichia Colli.
Colita adevărată apare şi după cure mai lungi cu antibiotice cu spectru larg de genul cefalosporine, augmentin etc., administrate pe gură. Există şi colite provocate de virusuri, cele mai dese fiind enterocolitele.
În aceste vremuri, prin diagnosticarea corectă a colitelor adevărate şi prin separarea lor de colitele neadevărate, declarate colite printr-un exces de diagnostic, se poate trece la terapiile adecvate fiecărei suferinţe în parte. Oricum, numai medicul gastroenterolog sau medicii de medicină internă pot pune corect diagnosticul acestor tulburări digestive şi ei stabilesc strategi
