Silviu Sergiu: "În vremuri de restrişte financiară, cârciumile politicii continuă să se umple la refuz."
După ce pozează în izbăvitorii anticriză ai poporului, după ce îi îndeamnă pe români să dea dovadă de cumpătare, politicienii autohtoni dau iama prin restaurante. Nu vor în ruptul capului să înţeleagă că vremea în care puteai să apari la teveu bătând geamparale în genunchi, printre fustele unor pirande oacheşe, a cam trecut. Nu vor să renunţe la astfel de prestaţii politice de bodegă. Dimineaţa le spun bugetarilor că nu sunt bani pentru majorări salariale, iar seara lipesc hârtii de-o sută pe frunţile lăutarilor transpiraţi de atâta solicitare.
La sfârşitul acestei săptămâni, spectacolul a atins cele mai înalte culmi ale grotescului. Televiziunile au transmis ştiri despre bugete reduse până la limita supravieţuirii, despre mitraliere furate sau despre execuţii cu sânge rece, în plin centrul Braşovului, de-a valma cu reportaje săltăreţe de la parangheliile PSD de la Sinaia. Exact ca la un priveghi unde drept-credincioşii, după au băut prea mult rachiu, s-au apucat să cânte „Mulţi ani trăiască!“ la capu’ mortului. Un melanj balcanic de prost-gust.
După ce s-au chinuit vreo două ore să dea de cap crizei financiare, baronii PSD au încins o petrecere cu lăutari. Marian Oprişan a spus bancuri cu Traian Băsescu, cel care, după alegeri, l-a pus în fruntea bucatelor. Ironic, i-a dedicat un cântecel care să-i prevestească sfârşitul politic: „Mândră floare, trandafir/În viaţă eşti musafir/Ori eşti trist, ori te petreci/Pân-la urmă tre’ să pleci“.
În acest răstimp, preşedintele era tot într-o cârciumă şi tot pe Valea Prahovei. La Predeal. După ce le-a cerut românilor să fie cumpătaţi, să facă economii, după ce a recomandat îngheţarea salariilor, s-a dus să se dezgheţe cu un păhărel, împreună cu soţia şi familia Dorin şi Elen
