Cursul euro da frisoane titularilor de credite si importatorilor de orice fel. Pretul combustibilului creste constant. Oamenii isi vad slujbele periclitate nu numai in companiile private, primele confruntate cu lipsa de lichiditati, ci si la stat. Un stat care se gandeste sa reduca vasta birocratie a tarii, pe timp de furtuna internationala, fara criterii de performanta. Cand ziua de maine este atat de incurcata in cifrele si tabelele bugetului neadoptat pe anul in curs, de ce ar fi important, grav si de interes imediat un subiect atat de demodat precum interceptarea telefoanelor? Mai ales ca domnii Iliescu si Geoana sunt antipatici, domnul presedinte o sa-l dea in judecata pe acest inutil domn Saftoiu, iar majoritatea cetatenilor n-are nimic de ascuns si nici macar acces la e-mail. Pentru ca, parafrazand ideea a unui presedinte american mult mai drag esticilor decat se anunta Barack Obama, "in actuala criza, nu statul este solutia problemelor noastre, statul este problema".
Scandalul interceptarilor telefonice este un fel de fotografie precisa intr-o sala strict secreta a motoarelor, cand echipajul vaporului a pierdut de mult fisa tehnica.
La inceputul razboiului rece, primul gest al regimului comunist a fost acela de a-si subordona institutiile de forta: Armata, Siguranta, Jandarmeria, Politia si sistemul judecatoresc. Institutiile care in mod firesc functioneaza ca un fel de anticorpi ai societatii au devenit dusmanii ei cei mai feroce. Putina lume stie ca in vechea cetate a Fagarasului a existat in anii ’50 o inchisoare unde au murit in chinuri sefi ai Sigurantei, ai Jandarmeriei si responsabili militari. Si dupa ce, in paralel, cealalta parte a sistemului nervos, liderii politici si de opinie autentici, era distrusa in alte locuri, a fost mai simplu sa se transforme restul organismului intr-o masa amorfa.
Biete capete de locuito