România este al treilea mare cultivator de porumb modificat genetic din UE, cu o suprafaţă semănată anul trecut de 7.146 hectare, comparativ cu 350 hectare cultivate în 2007, potrivit Serviciului Internaţional de Achiziţionare a Aplicaţiilor Agricole Biotehnologice (ISAAA). Numărul statelor comunitare care cultivă porumbul Bt, cu rezistenţă crescută la dăunători, a scăzut anul trecut la şapte, după interzicerea acestuia în Franţa. România a urcat trei locuri faţă de 2007, cînd se situa pe penultima poziţie, înaintea Poloniei. Ţara cu cele mai întinse culturi de porumb Bt este Spania, unde suprafaţa a urcat de la 75.148 hectare în 2007 la 79.269 hectare anul trecut, potrivit raportului ISAAA. Poziţia a doua a fost ocupată de Cehia cu 8.380 de hectare, în urcare de la 5.000 de hectare anul precedent. Alte patru state au cultivat porumb Bt, respectiv Portugalia (4.851 hectare), Germania (3.173 hectare), Polonia (3.000 hectare) şi Slovacia (1.900 hectare). În 2008, în UE au fost semănate culturi modificate genetic pe 107.719 hectare, din suprafaţa agricolă totală de circa 60 de milioane de hectare, în creştere de la 88.673 hectare în 2007. În spaţiul UE poate fi cultivată o singură cultură modificată genetic, respectiv porumbul Bt (MON 810), o variantă a porumbului care conţine toxina bacterială Bt, otrăvitoare pentru insecte. Consumatorii europeni sînt sceptici în privinţa produselor respective, denumite în mod frecvent “alimente Frankenstein”. La nivel mondial, suprafaţa alocată culturilor modificate a avansat în 2008 la 125 milioane ha, cu 9,4% mai mult faţă de 2007, potrivit ISAAA, în special în SUA, Argentina şi Brazilia. Organismele modificate genetic (OMG) sînt plante, animale sau micro-organisme (bacterii, viruşi) ale căror caracteristici genetice au fost modificate în mod artificial pentru a conferi o nouă proprietate. Exemple de astfel de proprietăţ