Augustin Costinescu doreşte să i se construiască un muzeu memorial în Parcul „Dimitrie Ghica” din Sinaia, în schimbul donării întregii sale colecţii de artă oraşului-gazdă.
La 64 de ani, trei luni şi două zile, pictorului Augustin Costinescu – cotat între primii pictori români contemporani – i-a fost clătinată încrederea în viitor, un infarct trimiţându-l să zacă în acelaşi spital, acelaşi salon şi acelaşi pat care le împuţinaseră zilele scriitorului Octavian Paler şi pictorului Spiru Vergulescu.
Atacul de cord, petrecut în iulie 2007, când artistul se delecta la o partidă de table, l-a convins să părăsească urgent arşiţa Bucureştiului în căutarea ultimelor şi sfioaselor straturi de aer curat, care mai pot fi găsite, în opinia sa, doar la „altitudini de peste 600 de metri”.
„Peste 500 de ani, nu va mai fi oxigen nici acolo”, estimează pictorul care, la mai bine de 12 luni de la ieşirea din convalescenţă, în noiembrie 2008, a vernisat o expoziţie permanentă într-una dintre sălile Cazinoului din Sinaia. Expoziţia, cu vânzare atâta timp cât artistul va trăi, va deveni proprietatea oraşului după moartea lui.
În schimbul donaţiei sale, Augustin Costinescu cere să i se pună la dispoziţie o modestă locuinţă de serviciu şi să i se construiască un muzeu memorial în Parcul „Dimitrie Ghica”. Dorinţă deloc uşor de îndeplinit. Parcul e monument al naturii, iar pe el nu se pot nici construi, nici dărâma clădiri.
Expoziţie în fosta sală de biliard
Radu Savopol (foto), directorul Cazinoului, l-a primit cu braţele deschise pe artist, oferindu-i cea mai luminoasă încăpere din toată clădirea. Peste o sută de picturi, lucrări de grafică şi busturi au inundat o sală în care, în perioada interbelică, funcţionau magazine de lux, iar în anii de după Revoluţie se înghesuiau mese de biliard.
Turiştii trec
