- Cultural - nr. 251 / 4 Februarie, 2009 La venirea romanilor in sec. II e.n., zona orasului Targu-Mures era impanzita de cele 10 asezari dace localizate pe teritoriul de azi al Universitatii de Medicina, cat si sub colina acesteia, acolo unde pana mai ieri era vechiul hipodrom. Asemenea asezari au mai fost descoperite si in cetate, pe strada Stefan Cel Mare, pe teritoriul Clinicii de Oftalmologie, in Parcul Sportiv cat si la marginea Dambului Pietros. Ca extravilane s-au mai pus in evidenta habitatele din Remetea, Podul Mures, Corunca, Mureseni si Santana. Data fiind aceasta densitate de comunitati indigene, romanii au preferat sa-si cantoneze trupele in spatiul comunei Cristesti, la 6 km distanta de zona centrala a viitorului Targu-Mures. Aici au fondat o cetate pe un teritoriu cu o suprafata de 2 km/ 2 km. In aceasta cetate au fondat ateliere de productie ale olaritului, servite de un numar de 5 cuptoare. Deci, cu o mare capacitate de a acoperi valea Muresului, a Nirajului si Campia Transilvana. Ceramica de aici avea si o piata libera in Targu-Mures, de unde ceramica putea fi achizitionata pentru necesarul celor 256 localitati daco-romane de pe intinderea judetului. In aceasta cetate de pamant (civila) ne intampina la tot pasul si azi: ulcioarele, ulcelele, vasele funerare, oalele, vasele smaltuite impodobite cu primele semne ale crestinismului (cruciulite si pesti), cat si monede romane din timpul imparatului Filip Arabul (244-249 e.n.). Romanii au acordat o deosebita importanta minelor de sare de la Sovata si Praid; in acest sens, au construit un drum pana la Sovata, infiintand pe acest traseu cohorte numite "Cohors pedestris a pensium» in comunele Cristesti, Pasareni si Sarata. Romanii au legat teritoriul colonizat de ei prin puternice sosele si in directia Iernut, Brancovenesti si Turda. Ei au exploatat, de asemenea, si minele de sare de la Jabenita si Chiher