Cantităţile de gaze şi ţiţei care ne revin, în urma verdictului, nu sunt cunoscute cu exactitate. Sursa: Reuters

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga i-a dat ieri avantaj României într-o dispută veche de 40 de ani, purtată cu URSS şi, mai apoi, cu Ucraina, pe o suprafaţă bogată în hidrocarburi din platoul continental al Mării Negre.

Concret, România a căpătat jurisdicţie asupra a 80% din suprafaţa disputată şi, implicit, acces la o cantitate estimată de 70 de miliarde de metri cubi de gaze naturale şi 12 milioane de tone de ţiţei.

Valoarea comercială a acestor zăcăminte, la ora actuală, se ridică la peste 30 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă mai puţin de 20% din PIB-ul României pentru 2009. Însă această cantitate îi oferă ţării noastre o independenţă energetică, mai ales în domeniul gazelor naturale. Dacă ar fi să consumăm gaze doar din cantitatea estimată care se găseşte în zona care revine României am fi asiguraţi cel puţin patru ani.

În situaţia în care vorbim despre gazele importate, la nivelul din 2008, de 4,5 miliarde de metri cubi, am putea fi independenţi de Rusia cel puţin 15 ani.

Dincolo de aspectul economic, decizia CIJ marchează un pas înainte în relaţiile bilaterale Bucureşti-Kiev, care mai au însă de rezolvat problema canalului Bâstroe sau pe cea a minorităţilor.

VERDICT

Cea mai avantajoasă soluţie posibilă pentru ţara noastră

Hotărârea CIJ, adoptată în unanimitate de cei 15 judecători, un caz rar întâlnit la Haga, oferă României jurisdicţie şi drepturi suverane - în principal de exploatare a resurselor - asupra a 79,3% din suprafaţa de 12.000 de kilometri pătraţi disputată cu Ucraina. Adică 9.700 de kilometri pătraţi, care ar conţine, potrivit Ministerului Român de Externe (MAE), în jur de 70% din resursele de hidrocarburi estimate a fi prezente în z