În cei peste 63 de ani de la înfiinţare, niciun român nu s-a numărat printre magistraţii Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga. România este una dintre puţinele ţări europene care nu au avut un reprezentant în respectatul tribunal al ONU. Sursa: lexas.net

Curtea este compusă din 15 juraţi. La fiecare trei ani, se organizează un vot secret pentru desemnarea preşedintelui şi vice-preşedintelui Curţii.

Cazuri celebre

INCIDENTUL DIN CORFU. Primul caz judecat de Curtea de la Haga a fost cel care viza un incident în Canalul Corfu. În 1947, Curtea a hotărât ca Albania să plătească peste 800.000 de lire sterline compensaţii Marii Britanii. Cu un an înainte, două vase britanice au eşuat după ce au lovit mine plasate în apele albaneze. Mulţi dintre marinari de la bordul navelor au murit.

AURUL NAZIST. Un alt caz renumit este cel din 1953, când Italia a revendicat aurul monetar nazist luat de la Roma cu zece ani mai devreme, în timpul celui de-al doilea război mondial. La 17 septembrie 1943, peste două tone de aur au fost luate de nazişti din Italia. Peninsularii şi-au disputat aurul cu Comisia pentru Restituirea Aurului Monetar, înfiinţată de Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa. Curtea a hotărât că aurul aparţinea Băncii Naţionale a Albaniei.

RĂZBOIUL DIN FOSTA IUGOSLAVIE. Un alt caz celebru este cel din 1999, când Iugoslavia a cerut Curţii să se pronunţe asupra legalităţii folosirii forţei în războiul din regiune.

Foste şi actuale state europene cu reprezentanţi la Haga: Franţa, Italia, Spania, Belgia, Norvegia, Marea Britanie, Germania, Uniunea Sovietică, Ungaria, Olanda, Polonia, Suedia, Grecia, Slovacia, Rusia, Iugoslavia, Rusia

Cifre:

fondată în iunie 1945 (şi-a început activitatea în aprilie 1946)

sediul la Palatul Păcii, din oraşul olandez Haga

este s