«Liderii politici ai Europei de Est sunt marii absenţi ai dezbaterilor internaţionale pe tema efectelor crizei financiare.» Săptămâna trecută a fost formulat un argument foarte convingător şi coerent în sprijinul unui plan de ajutorare a ţărilor din Europa de Est, de către suratele din Vest. Ideea centrală era că vest-europenii au beneficiat prea mult de progresul esticilor pentru a-şi permite să-i lase cu ochii în soare pe timp de criză - asta fără a se face vin

«Liderii politici ai Europei de Est sunt marii absenţi ai dezbaterilor internaţionale pe tema efectelor crizei financiare.»

Săptămâna trecută a fost formulat un argument foarte convingător şi coerent în sprijinul unui plan de ajutorare a ţărilor din Europa de Est, de către suratele din Vest. Ideea centrală era că vest-europenii au beneficiat prea mult de progresul esticilor pentru a-şi permite să-i lase cu ochii în soare pe timp de criză - asta fără a se face vinovaţi de cinism.

Până aici, toate bune şi frumoase. Argumentul în cauză are însă un neajuns fundamental: autorii. Nu este vorba de şefi de stat şi/sau de guvern ai ţărilor din fostul lagăr comunist. Cei care au scris textul cu pricina sunt foştii mei colegi, jurnaliştii de la Financial Times. Ca dovadă a importanţei pe care ziarul o acordă sănătăţii economice a Europei de Est avem nu numai publicarea acestei poziţii oficiale a cotidianului în favoarea unui plan de sprijin.

Pe lângă acel editorial, FT a mai publicat şi un articol pe aceeaşi temă la prestigioasa şi influenta rubrică Lex, precum şi un alt editorial scris de un invitat, nimeni altul decât preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Simplu spus, FT bate o tobă mare - şi o bate tare - pe tema asta.

Întrebarea care se impune este de ce e situaţia economică a ţărilor din Europa de Est luată mai în serios de un ziar cu pagini de culoa