Două ştiri mi-au „marcat" ziua de ieri: un prefect a plecat de la prefectură fără să plătească factura de la telefonul mobil, iar femeia de serviciu de la prefectura din Suceava a demisionat după ce i-au fost luate sporurile.

Aparent chestiuni banale. Însă, privind dincolo de ceea ce reprezintă aceste informaţii, lucrurile par a fi cât se poate de amuzante. Prima chestiune am regăsit-o într-un cotidian local, în care se preciza că prefectul şi-a salvat angajaţii, lăsaţi fără ton de Vodafone, după ce vechiul prefectul a plecat fără să-şi achite datoriile de pe două luni la serviciul de telefonie mobilă. Şi ce se făceau angajaţii dacă nu apărea în peisaj actualul prefect să semneze ordinul de plată pentru achitarea facturii? Făceau o pauză de la muncă şi bârfă (probabil). Mare lucru... Mare tragedie ar spune unii. De fapt, era prima realizare a prefectului de la preluarea mandatului. Că altfel nu se poate explica de ce o informaţie, un fapt divers, care face parte din treburile interne ale instituţiei, a ajuns la rang de ştire. Şi, vorba aceea, acum mulţi viteji se arată. Cel plecat, retrogradat la funcţia de inspector guvernamental, a păgubit, după cum iese la iveală, instituţia pe care a condus-o. În concepţia adversarilor şi a celui care i-a luat locul.

Revenind la ştirea referitoare la femeia de serviciu, printr-o conexiune rapidă, i-am găsit imediat o legătură cu cea legată de prefect. Femeia de serviciu în cauză, om muncitor dintr-o comună de lângă Suceava, a renunţat la slujba sa pentru că sporurile cuprinse în remuneraţia lunară au fost scoase. Şi iată-l pe prefect motivându-i decizia femeii. Şi unde ar fi asemănarea dintre cele două „ştiri bombă" de ieri?! Ideea izbitoare mi-a venit când am citit un comentariu postat pe site-ul respectiv, vizavi de noua atribuţie a prefectului. Păi cu criza asta nu mare ar fi mirarea ca şi prin prefectură să