Nu de puţine ori, în familiile noastre sau ale altora apar divergenţe fie între părinţi, fie între părinţi şi copii. De multe ori, atunci când un părinte doreşte să-şi “ameninţe” odrasla, foloseşte sintagma “te dezmoştenesc”. În cazul în care familia e una înstărită, ameninţarea ar putea speria, dar legea română nu prea permite acest lucru. Anumite clase de moştenitori se bucură de o protecţie a legii din acest punct de vedere.

Rezerva succesorală este acea parte a patrimoniului celui care lasă moştenirea la care moştenitorii au dreptul în virtutea legii, împotriva voinţei defunctului manifestată prin liberalităţi (donaţii) făcute în timpul vieţii sau pentru dispoziţii testamentare pentru cauză de moarte legate sau dezmoşteniri. Defunctul poate dispune liber de o parte a moştenirii (cotitatea disponibilă). Prin urmare, dacă defunctul are moştenitori rezervatari şi dacă a dispus de patrimoniul său prin testament, masa succesorală se divide în doua părţi: rezerva succesorală, destinată a fi moştenită de moştenitorii rezervatari chiar şi împotriva vsanda@zi-deoinţei defunctului şi cotitatea disponibilă în privinţa căreia voinţa defunctului este suverană. Din dispoziţiile art. 841, 843 C. civ. şi art. 2 din Legea nr. 319/1944 rezultă că moştenitorii rezervatari sunt doar descendenţii, ascendenţii privilegiaţii şi soţul supravieţuitor ai defunctului. Potrivit art. 841 C. civ., în cazul în care la moştenire vin copii ai defunctului, cotitatea disponibilă a moştenirii nu poate depăşi: 1/2 din moştenire, dacă lasă un copil; 1/3 din moştenire, dacă lasă doi copii; 1/4 din moştenire, dacă lasă trei sau mai mulţi copii. Din dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 319/1944, rezultă că, în cazul în care defunctul lasă un soţ supravieţuitor, liberalităţile făcute de soţul predecedat nu pot depăşi jumătate din cotele de moştenire legală prevăzute la art.1 din aceeaşi lege în fa