Regizorul Theodor Cristian Popescu a montat la Sibiu “Auto-Da-Fé”, trei piese scurte de Tennessee Williams. O galerie de disperaţi care se potriveşte foarte bine zilelor noastre, spune regizorul, convins că spectatorul acestui început de secol se va regăsi în vechile personaje rătăcite. Sursa: Mihaela Ghenescu
Disperări în surdină, disperări explodate şi disperări topite – acesta este meniul propus de regizorul Theodor Cristian Popescu în ultimul său spectacol, montat la Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu. Vechi prieten al festivalului sibian, regizorul a revenit din Canada pentru a pune în scenă “Auto-Da-Fé”, trei piese scurte de Tennessee Williams.
„Galeria de personaje este o galerie de disperaţi, de oameni neiubiţi, care nu îşi găsesc locul”, a declarat regizorul. „Sunt piese de douăzeci de minute, care aparent nu au legătură una cu alta. E o formulă care seamănă cu felul nostru actual, de a ne culege informaţiile zapând de colo-colo”, explică Theodor Cristian Popescu.
Înlănţuite firesc
Una dintre marile reuşite ale spectacolului este tocmai înlănţuirea firească a celor trei secvenţe. Piesele îşi trag seva una din alta, născându-se din decorul ce se deschide făcând loc următorului, în adâncimea scenei. Tensiunea acumulată explodează la finalul fiecărei piese numai pentru a renaşte în următoarea ipostază. Spectacolul reuşeşte performanţa de a vorbi în nuanţe profunde şi discrete despre disperare, fără stridenţe inutile, iar anumite scene sunt de o sensibilitate rară.
“Auto-Da-Fé” este un dialog purtat pe veranda unei case din New Orleans între o mamă şi fiul său, ultrareligioşi. Este imensă ruptura dintre ei, iar aşa zisa punte e o scrisoare ce conţine o fotografie indecentă. Cei doi trebuie să rezolve împreună îngrozitoarea problemă care l-a adus pe fiu în pragul disperării. Angajat la poştă, e t
