Nemulţumit de modul în care este valorificată moştenirea culturală a tatălui său, Florin Vasilică a creat un grup alături de care continuă munca celui care a fost numit “Ultimul haiduc”. Adevărul: De obicei, în România şi nu numai, valorile sunt recunoscute după dispariţia lor. Se bucură Liviu Vasilică în prezent de recunoaşterea meritată?

 Florin Vasilică: Cred că Liviu Vasilică s-a bucurat şi în timpul vieţii de o foarte mare apreciere, dar, aşa cum spuneţi, mai ales după ce nu a mai fost. Aprecierea pe care i-o poartă românii se vede din modul în care reacţionează lumea la intrarea noastră în scenă şi din numărul mare de solicitări pe care îl am în postura de continuator al activităţii sale artistice.

Care este relaţia dumneavoastră cu Consiliul Judeţean Teleorman?  Aţi ajuns la o soluţie în ceea ce priveşte moştenirea culturală lăsată de el?

Cu puţină ironie spun că, pe principiul „cel mai deştept cedează”, am demisionat la începutul lui 2007 de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Teleorman, aflat în subordinea Consiliului Judeţean.

 Mi-am reînfiinţat propriul ansamblu, Grupul Teleormanul, şi de atunci toată viaţa mea, şi mai ales partea artistică, s-a schimbat în bine. Decizia de a demisiona de la Ansamblul „Burnasul” a dus la succesul pe care-l avem astăzi şi pe care înainte nu reuşeam să-l avem.

Nu cred că mai pot ajunge la o înţelegere cu Consiliul Judeţean sau cu Centrul Cultural Teleorman, deoarece Florin Vasilică nu face înţelegeri cu cei care vor să profite de pe urma şi numele lui Liviu Vasilică sau cu cei care nu cinstesc memoria acestuia. 

Momentan, Grupul Teleormanul activează în componenţa Ansamblului „Vlăsceanca” din Videle. Nu-mi mai ­pierd timpul cu consilii judeţene sau centre culturale teleormănene.

A d