Nouă familii chiriaşe într-o casă naţionalizată din buricul Craiovei asistă cu sufletul la gură la războiul dintre primărie şi o persoană care a revendicat imobilul. Cele aproape zece camere ale casei şi terenul de peste o mie de metri pătraţi le-au făcut cu ochiul şi samsarilor imobiliari, care au intrat pe firul afacerii. Strada Împăratul Traian numărul 31. O casă impunătoare, dar mâncată de timp, cu o curte generoasă, în care se văd atârnate pe frânghiile agăţate de pomi hăinuţe de copii puse la uscat. Aici locuiesc de aproape zece ani mai multe familii, chiriaşe ale Regiei de Administrare a Domeniului Public şi Fondului Locativ (RAADPFL), administratorul imobilului. De-a lungul timpului, au încercat în nenumărate rânduri să cumpere camerele în care locuiau, dar nu au reuşit, deoarece RAADPFL le-a respins sistematic cererile. S-au mulţumit temporar cu statutul de chiriaşi, sperând că, la un moment dat, vor deveni proprietari. Acum însă, ca mulţi alţii, sunt în pericol de fi aruncaţi în stradă din cauza războiului dintre moştenitorii care au revendicat casa, război provocat la un loc de instanţele de judecată din Craiova şi de nehotărârea şi interesele ascunse ale primăriei. Primăria, tare ca fularul în instanţă S-o luăm cu începutul. În anul 1997, trei persoane - Ion Niţu, Sofica Niţu şi Alexandrina Niculescu - au cerut Primăriei Craiova despăgubiri pe Legea nr. 112/1995 pentru imobilul din strada Împăratul Traian, susţinând că sunt moştenitorii Mariei Petrescu şi ai lui Radu Viişoreanu din celebra familie a Viişorenilor. Maria împreună cu fraţii ei, Ion şi Radu, au deţinut în cote egale casa şi terenul din faţa actualului sediu al Jandarmeriei. Ulterior, comuniştii au confiscat casa pe baza Decretului nr. 92/1950. Cei trei solicitanţi au invocat un testament din 1986, prin care Maria Petrescu o desemna pe Sofica legatar universal al bunurilor ei, document care