Profesor din 2002 la Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării a Universităţii din Suceava, Mircea A. Diaconu (n. 1963, Orţeşti, Neamţ) şi-a dat doctoratul în 1998 cu "Mişcarea Literară Iconar". Expert în viaţa şi opera unor scriitori bucovineni şi moldoveni tip Mircea Streinul, Creangă, Hogaş, dovadă monografiile dedicate acestora, criticul şi istoricul literar sucevean a citit toată literatura interbelică şi încă ceva pe deasupra. Ştie tot despre poezia română modernă (vezi monografia dedicată lui Cezar Baltag, Aula 2000), dar şi despre cea postmodernă. A obţinut de două ori premiul Asociaţiei scriitorilor din Iaşi (1998,2000). Scrie cu aceeaşi dezinvoltură cronică curentă de carte , dar şi eseuri de anvergură cum ar fi cel la care ne vom referi Poezia de la "Gândirea" Ediţia a II-a revăzută, Ideea Europeană, 2008, 192 p.).
"Gândirea" a fost o revistă lunară, apărută în mai 1921 la Cluj, transferată din 1922 la Bucureşti, unde cu două scurte întreruperi (1925, 1933-1934) continuă să vieţuiască pînă în 1944. Până în 1926 în fruntea ei se află Cezar Petrescu, secondat din februarie 1926 şi până în 1928 de Nichifor Crainic, iar în continuare numai acesta din urmă. Prima echipă de colaboratori permanenţi o alcătuiesc Lucian Blaga, Adrian Maniu, Gib Mihăescu, Aron Cotruş. Li se vor alătura pe parcurs Ion Pillat, E. Bucuţa, I.M. Sadoveanu etc. Revista va reuşi să polarizeze temporar sau sporadic personalităţi de marcă ale literaturii deceniului trei şi patru, cum ar fi Arghezi, V.Voiculescu, Radu Gyr, Al. Philippide, Ion Vinea, Minulescu, G. Bacovia, Emil Isac, Zaharia Stancu, dar şi ale criticii, eseului şi prozei precum Dan Botta, G. Călinescu, Mircea Eliade, Petre Pandrea, Tudor Vianu, Victor Papilian, Mateiu I. Caragiale, G. Breazul, Vasile Băncilă, Mihail Ralea, Ionel Teodoreanu etc. Masive defecţiuni se vor înregistra după anul 1930 când dev
