Valoarea reală a rezervelor de petrol şi gaze din zona platoului continental, care a revenit României, se ridică la aproximativ 200 de milioane de euro. Decizia Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga privind împărţirea platformei continentale a Mării Negre a aprins spiritele în sistemul energetic românesc.
În ultimele zile au apărut o serie de speculaţii şi acuzaţii privind modalitatea de concesionare a unor perimetre de explorare a zăcămintelor de gaze şi petrol. Presupusa miză economică, care a provocat dezbateri mediatice aprinse, s-ar fi ridicat la câteva zeci de miliarde de dolari.
Specialiştii din domeniul petrolier susţin însă că valoarea reală a rezervelor este mult mai mică, aceasta ridicându-se la aproximativ 200 de milioane de euro.
„Resursele de petrol în întreaga zonă pe care România a câştigat-o în urma procesului de la Haga sunt cuprinse între şase şi nouă milioane de tone, iar cele de gaze se ridică la 10 miliarde de metri cubi”, susţine Theodor Orăşianu, specialist petrolist internaţional.
Conform experţilor, rata de extracţie este în jur de 25-60%, iar astfel de zăcăminte se explotează pe o durată cuprinsă între 5 şi 20 de ani.
Modificări conform legislaţiei
„Importanţa” pe care au căpătat-o rezervele energetice din zona Mării Negre a fost legată de o hotărâre de guvern care legifera un nou acord al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) cu compania canadiană Sterling.
Controversele au apărut ca urmare a secretizării unui act adiţional aferent contractului. Experţii din piaţă susţin că o astfel de practică este perfect legală întrucât anexele cuprind o serie de informaţii precum cotele de rezerve, care nu pot fi făcute publice.
Potrivit notei explicative, actul adiţional este necesar pentru transformarea contractului d
