Cetăţenii din Ţara Cantoanelor se luptă mâine cu temerile privind imigraţia. Sursa: AFP Photo

Elveţienii merg mâine la urne pentru a decide dacă românii şi bulgarii vor putea munci fără restricţii în statul alpin, pe fondul crizei economice şi al unei campanii cu tentă xenofobă, care a speculat teama de străini. Ultimul sondaj, publicat la sfârşitul lui ianuarie, arăta că 50% dintre elveţieni sunt „pentru“ prelungirea acordurilor de liberă circulaţie cu UE şi extinderea lor la România şi Bulgaria, în vreme ce 43% sunt „împotrivă“, iar 7% nu se hotărâseră încă.

Un eventual „da“ spus la referendum ar însemna doar începutul unei perioade de tranziţie de până la zece ani, la sfârşitul căreia românii ar putea munci „la liber“ în Elveţia. Pe de altă parte, un vot pentru respingerea românilor şi a bulgarilor ar duce la denunţarea mai multor acorduri comerciale şi de liberă circulaţie, încheiate în UE şi Elveţia în ultimii zece ani, cu potenţiale pierderi economice pentru Ţara Cantoanelor.

Deşi a avertizat Elveţia în privinţa problemelor care ar rezulta din respingerea referendumului, Comisia UE a evitat totuşi să se implice în mod activ în dezbatere, din dorinţa de a nu alimenta euroscepticismul din ţara cu o tradiţie de neutralitate.

Metafore transparente

În vreme ce în campania pentru acceptarea românilor şi a bulgarilor s-au înrolat atât autorităţile guvernamentale, cât şi majoritatea partidelor, precum şi comunitatea de afaceri din Elveţia, în cealaltă tabără a rămas Partidul Popular Elveţia (SVP), cea mai importantă grupare din statul alpin. Tema de atac a SVP - alimenta rea temerilor faţă de imigraţie - a reuşit însă, cel puţin potrivit sondajelor, să adune destui susţinători. Nu în ultimul rând mulţumită controversatului afişde campanie, care înfăţişează mai mulţi corbi care sfâşie din toate părţile har