Unii sunt scandalizaţi că generalizăm, că amestecăm răii cu bunii, hoţii cu cinstiţii, incompetenţii cu pricepuţii. Vezi cazul de la spitalul din Galaţi. Unui bebeluş i-au rupt piciorul la naştere. Primul vinovat a fost nou-născutul. Trăgea invers. Cine nu riscă, nu se naşte. Până una alta, anchetatorii contează pe mustrările de conştiinţă ale medicilor vinovaţi.
Toată ţara e o Slatină, ne uluia vicepreşedintele Colegiului Medicilor cu puterea sa de observaţie. Să te bucuri, să te enervezi? Depinde cum vezi Slatina. Declaraţia a fost produsă în împrejurarea întâmplării tragice de la Satu Mare. Prim plan. La spitalul din Satu Mare o bătrână se plângea unor jurnalişti cât de rău îi este, cum o plimbă toţi ca pe moaşte, ca de fapt să scape de ea. Amărâta nu se văicărea aiurea. Moţăise-suferise o noapte pe hol, la urgenţe. Cât de fiară să fii s-o laşi să-ţi sufere la uşă când tocmai pentru asta eşti plătit? Prin unităţile de profil ale României încă mai bântuie îndoiala, cine mă-sa să fi fost primul pe lume, bolnavul sau spitalul. Femeia a ajuns la cardiologie. Ei şi? Unde scrie că dacă eşti cardiacă trebuie să mori la cardiologie? Un asistent a dus-o acasă. Şi a murit acasă. De inimă. Inima pentru care plecase la spital. Între medici şi asistente n-a apucat decât să se vaite jurnaliştilor, care au şi filmat-o. Filmul e teribil. Pricepi că de fapt vorbea o... moartă. Femeia făcuse turism medical pe inima ei.
Ţara toată e o Slatină, suna metafora literatului de la Colegiul Medicilor. Într-o ţară atipică, Slatina era tipică pentru vraiştea din sănătate de care e şi autorul metaforei răspunzător cumva. Slatina e bogată în producţii tragice, dramatice, comice. Murise acolo un bătrân, cam în aceleaşi condiţii. A făcut infarct uitat pe o bancă, în hol. La Slatina, o asistentă dădea în gât în direct un medic că ăla îi ameni
