Scandalul Serghei Gorbunov a scos la iveală bube grave ale sistemului judiciar din România. Acestea se dovedesc a fi însă doar vârful icebergului, pentru că eliberarea unor infractori periculoşi pe motive medicale îşi are invariabil rădăcinile în sistemul de sănătate din penitenciare.
Sistemul penitenciar de sănătate este între ciocan şi nicovală după descoperirea cazului Gorbunov. Scandalul eliberării moldoveanului a arătat că, indiferent câţi bani s-au băgat în spitalele din închisori, aici în continuare nu pot fi tratate tot felul de afecţiuni. Or, acest lucru creează un adevărat lanţ al slăbiciunilor. Dacă nu se va găsi o soluţie nouă, problema tratării deţinuţilor va provoca în continuare fie scandaluri interne, fie nemulţumiri ale Uniunii Europene. Primele, dacă vor continua să fie eliberaţi şi infractori periculoşi ale căror afecţiuni nu pot fi tratate în închisoare, iar cele faţă de UE, dacă va fi refuzată eliberarea oricărui deţinut bolnav şi netratabil în penitenciar.
REALITATEA DIN ŢARĂ SAU TRATATUL
Întregul sistem judiciar se întreabă acum cum scoatem cămaşa din toată nebunia asta, mai ales că nici una dintre alternative nu e strălucită. Ori continuăm să eliberăm, pe motive medicale, deţinuţii netratabili în reţeaua penitenciară, pentru a nu le încălca drepturile, ori nu-i mai punem în libertate, dar găsim o soluţie să le oferim exact acelaşi tratament medical de care beneficiază orice alt cetăţean din România. Şi asta pentru că în 1995 statul a semnat Convenţia europeană pentru prevenirea torturii şi a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante. Potrivit acestui document, "un serviciu de îngrijire a sănătăţii din închisoare trebuie să fie în măsură să ofere tratament medical şi îngrijire medicală, cât şi regimul alimentar, fizioterapia, reeducarea sau alte regimuri de care este
