JURNAL DE ROMÂNIA
Teoretic, subiectul nu interesează pe nimeni. Practic, au fost sute de mii de spectatori care au urmărit acest dialog profund, plin de înţelesuri nebănuite. Însăşi filozofia dialogului a suportat modificări substanţiale. Şi până la urmă, nu atât dialogul în sine, o adevărată lecţie de logică, bun-simţ şi gramatică, a fost cel care a frapat, cel care a făcut ca aproape un milion de oameni să stea ca hipnotizaţi în faţa televizorului, ci întrebarea, în aparenţă simplă: a spălat sau nu a spălat Nikita ciorapii Savarinei? Aceasta-i întrebarea care a neliniştit şi a provocat o ţară întreagă. Aceasta-i întrebarea la care cei mai mulţi dintre cei care se uitau la televizor la miezul nopţii au aşteptat şi încă mai aşteaptă un răspuns. Aceasta-i întrebarea care ne arată fluxul mizeriei şi prostituţiei intelectuale, flux ce a atins cote maxime. Toţi nebunii oraşului, peşti, şmenari, dame de companie, hoţi neprinşi, interlopi, au fost făcuţi peste noapte vedete de televiziune. Toată drojdia s-a trezit dintr-o dată pusă la dospit în lumina reflectoarelor, pe scenă, pe micul ecran, ajungând până în casele noastre. Maneliştii, triumfători de Revelion şi în după-amiezele liniştite, s-au trezit dintr-o dată eclipsaţi, deposedaţi de locul lor în prime-time de piticii şi elevele porno, de nişte nimeni care nici măcar "nu cântă" şi nici nu dansează. Stratul de jeg acoperă ca o peliculă sticla televizoarelor. Este pelicula ratingului. De dragul lui, cei mai mulţi dintre producători şi realizatori au transformat meseria, atât cât mai rămăsese din ea, de om de televiziune într-un fel de meserie cu impresari ai prostului-gust, ai vulgarităţii şi kitschului. Cei aproape 20 de ani de libertate încep să-şi spună cuvântul. Manelizarea şi prostituţia şi-au găsit lăcaşul, culcuşul, gazda pe micul ecran. Acesta a devenit un fel de tomberon
