Israelienii se tem de un acord cu palestinienii mai mult decât de criza economică
„Publicul israelian este impregnat de o paranoia (...) şi de un sentiment că suntem ameninţaţi în mod constant din toate părţile. Israelienii se simt ameninţaţi pe toate fronturile”, declara recent Ron Pundak, directorul Centrului Peres pentru Pace (unul dintre artizanii acordurilor de pace de la Oslo din 1993), caracterizând contextul în care va avea loc, azi, scrutinul legislativ israelian. Tendinţa celor peste cinci milioane de alegători, aşteptaţi azi la urne, pare să fi fost surprinsă cu acurateţe, având în vedere că cele mai recente sondaje relevă o consolidare a forţelor de dreapta şi, mai ales, a extremei-dreapta cunoscută pentru retorica virulentă la adresa minorităţii arabe din Israel. De altfel, toată campania electorală a fost concentrată pe conflictul cu palestinienii şi pe efectele unui eventual acord cu aceştia, şi nu pe probleme concrete, precum contracararea efectelor crizei financiare mondiale.
Sub semnul extremismului
Cel de-al 18-lea scrutin organizat de la crearea statului Israel este marcat de o apatie care contrastează cu importanţa provocărilor cu care se va confrunta viitorul guvern - riscul unei noi confruntări cu mişcarea Hamas, care controlează Fâşia Gaza, relansarea negocierilor de pace cu Autoritatea Palestiniană, dosarele sirian şi libanez sau ameninţarea nucleară iraniană, comentează Agenţia France Presse. Cu toate acestea, din cursa electorală în care sunt înscrise 33 de liste (din care, cel mai probabil, 12 formaţiuni au şanse să depăşească pragul electoral de 2% şi să trimită deputaţi în Knesset, unde sunt disponibile 120 de mandate), se desprindea, clar, Likud (care ar fi putut obţine 25 - 27 de mandate) şi Kadima (23-25 de mandate).
O ascensiune a Likud (condus de Benjamin Netanyahu) şi o dublare a mandatelor formaţiun
