Pe cand Barack Obama se pregatea pentru ceremonia de inaugurare, ma gandeam ca merita rememorat un pasaj din cartea sa "Vise de la tatal meu" (in original: "Dreams from My Father"). Mi se pare foarte relevant pentru modul in care privim
problemele lumii.
Obama povesteste ca este in Kenya si ca vrea sa mearga intr-un safari. Sora sa kenyana, Auma, il cearta pentru ca se poarta ca un neocolonialist. "De ce sa rezervam tot acest pamant pentru turisti, cand s-ar putea foarte bine folosi in agricultura? Acestor wazungu le pasa mai mult de un elefant mort decat de o suta de copii negri." Desi pana la urma pleaca in safari, Obama nu are nici un raspuns la intrebarea ei.
Gasim in aceasta intamplare destule paralele cu actuala preocupare fata de incalzirea globala. Multi oameni – incluzandu-l aici si pe noul presedinte american – cred ca incalzirea globala este principala tema a vremurilor in care traim si ca reducerea emisiilor de CO2 este unul din cele mai bune lucruri pe care le putem face pentru a o combate.
Ca sa exageram putin analogia, este ca si cum am construi parcuri de safari tot mai mari in loc sa infiintam mai multe ferme pentru a-i hrani pe cei infometati.
Desigur, incalzirea globala este un fenomen real si rezulta din emisiile de carbon cauzate prin activitatea umana. Problema este ca nici macar daca reducem drastic emisiile de CO2 la un nivel cu adevarat global – un proces extrem de scump – nu vom obtine practic nici un impact asupra temperaturilor de pana la mijlocul acestui secol. In loc sa apelam la reduceri ineficiente si costisitoare, ar trebui sa ne concentram eforturile mai mult pe cresterea accentuata a cercetarii si dezvoltarii pentru tehnologiile energetice cu emisie zero – acestea ar putea "repara" clima spre mijlocul secolului cu costuri reduse. Dar, mai important pentru majoritatea cetatenilor planetei, incalzi