Documentul care insoteste proiectul de buget trimis de Guvern Parlamentului face pentru prima data referire la doua din cele mai dure probleme ale Romaniei: economia subterana si cresterea birocratiei.
Si economia subterana si numarul de bugetari au crescut puternic intre 2004 si 2008. Un paradox? Nu ar fi trebuit economia subterana sa scada ca urmare a relaxarii fiscale si a intaririi aparatului administrativ care ar fi trebuit sa se traduca printr-o imbunatatire a colectarii veniturilor?
De fapt nu este nimic de mirare - de vreme ce oamenii vad ca statul nu face decat sa ingrase niste functionari pe banii lor, de ce ar plati taxe? Aceasta este explicatia pentru scaderea gradului de conformare voluntara in pofida reducerii impozitului pe profit si pe venit la 16% in 2005.
Conform Guvernului, care citeaza Institutul National de Statistica, ponderea economiei subterane ("neobservate", potrivit expresiei din raport), a crescut de la 14% la 21% din PIB intre 2004 si 2008, adica de la 8 miliarde de euro la 28 miliarde de euro.
Pe de alta parte, intre 2004 si 2008 numarul de posturi bugetare a crescut de la 1.316.938 persoane la 1.532.674 persoane, adica un plus de 215.736 salariati in sectorul public.
Din cei 215 mii de angajati in plus la stat, 65.000 au incarcat schemele din administratia centrala, care a ajuns la 382 mii salariati in 2008. Alti 100.000 de salariati sunt in plus in administratia locala, care a ajuns la 700.000 de oameni.
Aceasta este pentru prima data cand un guvern prezinta date oficiale detaliate privind numarul de bugetari.
Tendinta de crestere puternica a numarului de salariati din administratia publica a fost evidentiata de Ziarul Financiar inca din 19 august 2005. In doar sapte luni de la instalarea guvernului Tariceanu, numarul de functionari crescuse cu 10%, de la 158 mii la 173 mii.
Oana Marinescu,
