Tot mai multe persoane adoptă regimul alimentar vegetarian, indiferent că fac acest lucru din motive medicale sau din convingere.
Vegetarianismul este mai mult decât un regim alimentar. Este o alegere de viaţă, o filosofie. Înseamnă respectul faţă de toate formele de viaţă. Este un mic ajutor împotriva efectului de seră. Mulţi consideră că regimul vegetarian face miracole. Aceste diete ajută la menţinerea greutăţii corporale şi reduc riscul de boli de inimă sau de osteoporoză. Consumul de carne roşie ar fi direct asociat cu creşterea dramatică a riscului de cancer la plămâni, esofag, ficat şi colon. Studiile au demonstrat că regimul vegetarian are numeroase beneficii nutriţionale, incluzând niveluri scăzute de grăsimi saturate, colesterol, niveluri mai mari de carbohidraţi, fibre, magneziu, potasiu şi antioxidanţi precum vitamina C şi E.
De-a lungul timpului, s-a constatat că persoanele vârstnice care adoptă acest stil de viaţă merg cu bicicleta, practică diverse sporturi, lucrează chiar şi zece ore pe zi şi au mult mai puţine şanse să sufere de tumori sau maladii cardiovasculare. În plus, nu trebuie omis nici faptul că recentele studii au demonstrat că vegetarienii au o viaţă de cuplu mai fericită.
Budhha, primul vegetarian
Primul adept al vegetarianismului a fost Gautama Buddha, deşi există specialişti care afirmă că şi Iisus Hristos ar fi urmat acelaşi regim. Oricum ar fi, din anul 500 î.e.n., foarte multe personalităţi, începând cu Platon, Pitagora, Seneca, Leonardo da Vinci, Tolstoi, Gandhi, Einstein, Luther King şi până la contemporanii Ringo Starr sau Liv Tyler s-au declarat vegetarieni convinşi. Aceştia alături de mulţi oameni din toate colţurile lumii au optat pentru aşa-numitul regim „no meat“ - fără carne. În locul unei bucăţi de carne, ei preferă diferite legume, pentru că a mânca este un mod de a celebra viaţa şi
