Revista Nature ne-a furnizat in ultimii ani numeroase exemple de articole de paleontologie a vertebratelor, dar care au fost centrate in principal in jurul a doua teme majore – dinozauri (cu cat mai multe pene, cu atat mai bine) si hominoide (stramosii oamenilor – cu cat mai pitici sau mai indepartati, cu atat mai bine). Alte grupe de vertebrate au fost de regula mai putin prezente.
Iata insa ca acum, revista Nature a publicat lucrarile unui grup de cercetatori de la Universitatea din Uppsala, Suedia, care a analizat in detaliu o categorie de pesti primitivi, numiti acanthodieni.
Ce anume este de impact stiintific larg (asa cum se cere in cazul oricarui articol acceptat de catre Nature) in studiul lui Martin Brazeau de la Uppsala, in ce fel ne remodeleaza cunostintele noastre despre istoria vietii pe Pamant si in ce fel se incadreaza aceasta noua interpretare intr-un cadru mai larg? – iata intrebarile pe care incercam sa le abordam in discutia cu Dr. Zoltan Csiki, de la Laboratorul de Paleontologie al Facultatii de Geologie si Geofizica, Universitatea din Bucuresti.
R. Zoltan Csiki, ce sunt pestii acanthodieni?
ZC. Iata ca de data aceasta un nou studiu aduce in lumina reflectoarelor un grup de pesti primitivi, mai curand obscuri si in mare masura necunoscuti publicului larg, numiti acanthodieni. Acanthodienii sunt numiti uneori si “rechini cu spini”, datorita formei corpului, reminiscent celei de rechin, si a prezentei unor spini ososi mari, fixati in piele, care sustineau inotatoarele. Deseori, singurele resturi fosile conservate de la acanthodieni sunt reprezentate de acesti spini foarte rezistenti.
Acesti pesti primitivi reprezinta cel mai vechi grup de vertebrate ale caror craniu este prevazut cu o pereche de mandibule – gnathostomatele, care cuprind toate grupele importante de vertebrate din present, cu ex
