La 200 de ani de la naşterea naturalistului britanic Charles Robert Darwin, conceptul evoluţionist elaborat de acesta nu este încă pe deplin înţeles sau acceptat. Sursa: Wikimedia

Teoria evoluţiei a devenit, cu greu, fundamentul biologiei moderne, dar în cea mai mare parte a existenţei sale, din 1859 în prezent, a fost respinsă chiar de biologi. Aceştia fie au ignorat-o, fie au combătut-o viguros, în parte sau în ansamblu. Este mai mult decât remarcabil că un om care a murit în 1882, Charles Robert Darwin, continuă să influenţeze dezbaterile actuale din biologie, sociologie sau chiar psihologie.

Deşi au acceptat rapid ideea de evoluţie, biologii au respins-o multă vreme pe cea a selecţiei naturale - mecanismul propus de Dar win pentru procesul evoluţionist. Până la jumătatea secolului 20, ei au ignorat selecţia sexuală, un aspect special al selecţiei naturale, prin care Darwin a explicat „ornamentele masculine“, precum cozile păunilor. Iar în prezent, biologii încă dezbat pe marginea selecţiei la nivel de grup, res pectiv a ideii că selecţia naturală operează şi la acest nivel, precum şi individual.

Darwin a avut tăria intelectuală de a apăra consecinţele profund deranjante ale teoriei sale, precum faptul că selecţia naturală nu are un scop sau un ţel. Alfred Wallace, un naturalist care a realizat independent existenţa selecţiei naturale, a încercat ulterior să explice mintea umană prin spiritualism.

Idei confirmate după 150 de ani

Chiar şi din perspectiva anului 2009, principalele idei ale lui Darwin sunt esenţialmente corecte. El a şi greşit în câteva privinţe: întrucât nu ştia despre mişcarea plă cilor tectonice, comentariile sale despre distribuţia speciilor sunt eronate. Depăşită este şi viziunea sa despre „zestrea urmaşilor“, de oa rece nu avea idee despre gene sau ADN. Aşa părea şi opinia lui desp