Arca Gusturilor, o iniţiativă care poate proteja ceea ce este pe cale să pierdem pentru totdeauna: gustul bun al preparatelor româneşti tradiţionale
Ce-ar fi dacă toate gusturile şi aromele din bucătăriile de odinioară s-ar aduna într-un loc unde s-ar putea păstra aşa, neştirbite cu nimic de timpurile ce nu mai au răbdare? În acel loc ne-am putea reîntoarce oricând, simţind din nou gusturile bune româneşti. Şi dacă acest loc chiar există? Sub numele generos de "Arcă a gusturilor" se ascunde de fapt o comoară. Un ultim refugiu pentru brânza de burduf, cârnaţii de Pleşcoi, toba, gemurile şi compoturile bunicii sau slăninuţa afumată din pod. Ceea ce-şi propune Convivium Slow Food Braşov, organizaţie iniţiată recent de Albert Reinders, un olandez îndrăgostit pentru totdeauna de bucătăria românească, este să descopere, să catalogheze, să analizeze şi să promoveze acele ingrediente aflate pe cale de dispariţie. Există astfel de produse protejate în întreaga lume: pâinea din cartofi Garfagnana din Italia, piperul negru din Rimbas (Malaysia), Vanilia Mananara din Madagascar sau miraculoasele boabe de fava, care se întâlnesc doar în insula Santorini din Grecia. Primul produs românesc care urcă la bordul "Arcei Gusturilor" va fi brânza de burduf.
DRAGOSTE DE ROMÂNIA
"Prima dată când am venit în România am mâncat brânză de burduf", povesteşte Albert Reinders. "La început nu mi s-a părut prea bună, dar acum îmi place. De asta pun atât de multă energie în această mişcare Slow Food. Am iniţiat un comitet, din care face parte şi un redactor de la Jurnalul de bucătărie, şi acest comitet are rolul de a înregistra toate aceste produse din România. Asta înseamnă rase, soiuri, seminţe, produse, feluri speciale de plăcinte sau pâine. Vom face o listă foarte mare, iar la sfârşit vom hotărî dacă au nevoie de protecţie sau nu. Spre exemplu, papanaşii n
