De bugetul pe 2009 se îndoiesc şi experţii economici, şi oamenii de afaceri. Primii spun că estimarea veniturilor este „ficţiune pură“, bazată pe „artificii de calcul“, iar ultimii că este prea „social“ şi nu sprijină creşterea economiei. Guvernul a aprobat bugetul pentru acest an, după îndelungi dezbateri cu sindicatele şi patronatele, încercând să acopere cu resurse puţine atât măsurile sociale, cât �
De bugetul pe 2009 se îndoiesc şi experţii economici, şi oamenii de afaceri. Primii spun că estimarea veniturilor este „ficţiune pură“, bazată pe „artificii de calcul“, iar ultimii că este prea „social“ şi nu sprijină creşterea economiei.
Guvernul a aprobat bugetul pentru acest an, după îndelungi dezbateri cu sindicatele şi patronatele, încercând să acopere cu resurse puţine atât măsurile sociale, cât şi solicitările oamenilor de afaceri pentru stimularea economiei. Cu venituri subţiate, Guvernul nu a reuşit să mulţumească niciuna dintre cele două părţi: bugetarilor li s-a promis că nu vor fi concedieri în sistemul public, dar trebuie să accepte o majorare salarială de „numai“ 5%, iar companiilor, care au oricum probleme în perioada crizei, li s-a cerut să suporte costuri mai mari cu forţa de muncă, după majorarea contribuţiilor sociale.
În acelaşi timp, fundamentele pe care a fost construit bugetul sunt nesigure. Fondul Monetar Internaţional a făcut cea mai pesimistă previziune de până acum privind economia românească: „activitatea economică va încetini, iar creşterea PIB-ului ar putea deveni negativă în 2009“. Evoluţia economiei în acest an, pe fondul turbulenţelor internaţionale, este o necunoscută, iar prognozele diverselor instituţii financiare devin tot mai sumbre, pe măsură ce sunt revizuite în funcţie de datele din „teren“. Nici măcar Banca Naţională şi Guvernul nu au o estimare similară, după cum a declarat guvernatorul M