Cei aproximativ 9.700 de kilometri pătraţi de platou continental câştigaţi prin decizia de la Haga nu schimbă poziţia României în balanţa energetică regională, dar ar putea necesita investiţii de circa un miliard de dolari pentru exploatare. Scandalul declanşat în jurul concesionării perimetrelor cu resurse de petrol şi gaze naturale din platoul continental al Mării Negre nu a făcut decât să arunce o perdea de fum peste orice încercare de a evalua corect situaţia. Întors

Cei aproximativ 9.700 de kilometri pătraţi de platou continental câştigaţi prin decizia de la Haga nu schimbă poziţia României în balanţa energetică regională, dar ar putea necesita investiţii de circa un miliard de dolari pentru exploatare.

Scandalul declanşat în jurul concesionării perimetrelor cu resurse de petrol şi gaze naturale din platoul continental al Mării Negre nu a făcut decât să arunce o perdea de fum peste orice încercare de a evalua corect situaţia. Întors pe toate feţele, contractul cu compania canadiană Sterling Resources rămâne „beton“. Singurul reproş ar putea fi adresat guvernelor care, începând cu 1992, nu au încercat o renegociere mai favorabilă a termenilor contractului. Aşadar, ce a câştigat, până la urmă, România la Haga?

„Rezervele din Marea Neagră nu trebuie privite ca o creştere a producţiei de petrol şi gaze a României, ci, mai degrabă, ca o menţinere a capacităţii la nivelurile de acum“, afirmă Mihai German, director general adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM). „Rezervele actuale scad, iar în viitor noile resurse din Marea Neagră ne-ar putea ajuta să menţinem măcar capacitatea actuală.“

În privinţa estimărilor legate de rezervele existente în Marea Neagră, există mai multe evaluări. „Nu pot spune care studiu este mai corect, aşa că nu mă hazardez într-un răspuns“, spune German.

În estimarea noilor zăcăminte, specia