STUDIU DE CAZ. Mii de hunedoreni trebuie să meargă zeci de kilometri ca să ajungă la un medic de familie. Există însă şi sate în care omul sfinţeşte locul şi totul e pus la punct. Sursa: Remus SuciuSursa: Remus Suciu
1 /.
Peste 2.000 de hunedoreni nu au acces la servicii medicale de bază. Conform datelor Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Hunedoara, nu mai există medici de familie în cel puţin şase comune: Bătrâna, Bunila, Cerbăl şi Lelese (situate în Ţinutul Pădurenilor - Munţii Poiana Ruscă), Cârjiţi - pe zona deluroasă dintre Deva şi Hunedoara, şi Bulzeştii de Sus, în nordul judeţului, în Apuseni. În total, în aceste comune mai trăiesc 2.643 de oameni. Toate s-au depopulat masiv, mai ales după Revoluţie.
Din 1998, de când s-a introdus sistemul medicilor de familie, aceştia au rămas fără servicii medicale, deoarece pentru medici a devenit nerentabil să ră- mâ nă acolo. Prin urmare, locuitorii comunelor respective au fost ne voiţi să se înscrie pe listele medicilor din oraşele apropiate. Aşa se face că, de exemplu, un bolnav din comuna Bătrâna are de străbătut 70 de kilometri ca să ajungă la doctor în Deva. Cei din Cerbăl au de mers „doar“ 20-40 de kilometri până la cabinetul doctorului din Hunedoara.
La solicitarea EVZ, specialişti ai CJAS Hunedoara au făcut un calcul al „subvenţiei“ pe care instituţia ar putea s-o acorde unui medic care ar dori să-şi deschidă un cabinet într-o comună izolată din judeţ: 2.100 de lei pe lună. Calculul ţine cont de un număr mediu de 400 de pacienţi, de sporurile acordate pentru zone izolate şi de un punctaj la care se ajunge în funcţie de structura de vârstă a pacienţilor.
Reprezentanţii instituţiei spun că, în plus, un medic de familie mai poate realiza şi alte venituri, de exemplu din consultaţiile propriu- zise. Chiar dacă venitul pe cabinet ar ajunge la 3.000 de
