Transformarea contractului de explorare dintre Sterling Resources si statul roman in contract de concesiune a diminuat drastic beneficiile Romaniei. In 1991, sub guvernare FSN, contractul prevedea ca 55% din resursele exploatate ii revin automat Romaniei. In 2008, sub guvern PNL, statul mai cistiga doar (cel mult) 13% din productie (prin redevente platite de Sterling). Ca sa reduca de mai mult de patru ori cistigul Romaniei, guvernarea liberala nu a avut nevoie doar de o nesimtire sora cu sabotajul, ci si de un tupeu penal: a incalcat legea. Cu buna stiinta si cu voiosie. Pe 12 noiembrie 2008 – cind era destul de evident ca 1) guvernarea PNL e pe faras; 2) decizia de la Haga ii va fi favorabila Romaniei –, premierul Tariceanu decide sa aprobe prin hotarire de guvern acest contract de concesiune intre ANRM si Sterling. Adica sa armonizeze, sanchi, contractul cu Legea petrolului, desi aceasta prevedea cit se poate de clar ca orice contract anterior legii petrolului si aprobat de guvern ramine valabil in conditiile in care a fost incheiat. Or, Tariceanu tocmai asta n-a respectat, scrie Academia Catavencu.

Anul trecut, Transelectrica a resimtit o nevoie acuta de a cumpara servicii de publicitate in valoare de 1,42 de milioane de euro. Contractul a fost atribuit, prin licitatie deschisa, societatii Media Consulta International. Fiti atenti care a fost motivul achizitiei: „Transelectrica isi propune in strategia de comunicare si relatii publice realizarea unei campanii pentru cresterea vizibilitatii sale pe piata economica si promovarea activitatilor si specialistilor sai pentru o corecta informare…“. Cum sa ai nevoie sa iti cresti vizibilitatea atunci cind detii monopolul pe piata? Credeti ca Gigel din cine stie ce capat de tara moare de curiozitate daca Transelectrica nu arunca 1,42 de milioane de euro ca sa afle el mai multe despre ce fac ei acolo? Noi zicem