În ciuda evenimentelor negative, a valurilor de rasism sau a imaginii defavorabile pe care o au românii din Italia, arta românească nu resimte aceste handicapuri. Valoarea artiştilor români este recunoscută şi apreciată. Printre aceștia, pictorul român, Viorel Lăzărescu, a organizat expoziţii personale în Peninsulă, ultima dintre ele foarte importantă, având loc în decembrie, la Florenţa.

Artistul român de 55 de ani a absolvit, în 1977, Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu". Pe parcursul carierei sale a participat la expoziţii personale sau colective, în România şi străinătate.

Când aţi organizat prima expoziţie şi unde aţi mai expus ulterior?

Viorel Lăzărescu: După absolvirea institutului am participat la multe expoziţii colective, dar cu un eveniment personal debutat în 1982, în Bucureşti, la galeria "Eforie". Au urmat numeroase alte prezentări ale lucrărilor mele, în mai multe galerii din Capitală. Între 1986-1989 am fost prezent şi la Muzeul de artă din Craiova.

În afara ţării aţi fost prezent în mod special în Italia. De ce tocmai această ţară?

În adolescenţă am cunoscut mulţi artişti italieni, prin intermediul tatălui meu care era un foarte bun vorbitor de limbă italiană. De atunci, am intrat în contact cu obiceiurile şi tradiţiile lor şi datorită acestui fapt m-am legat sentimental de Italia.

Când aţi vizitat pentru prima dată Italia?

Am descoperit-o aş putea spune, cu ocazia unei excursii de studii în anul 1979. Atunci am fost împreună cu alţii doi pictori români şi buni prieteni, Traian şi Angela Brădean. M-am îndrăgostit practic de această ţară care musteşte de artă şi cultură, iar legătura a devenit tot mai puternică.

Când a avut loc debutul în afara României?

Am debutat în Italia în august 1988, cu o expoziţie personală la Cecina, Livorno. Prin intermediul uno