Seful al finantelor american Timothy Geithner, sustinator al ideii de interventie a statului in sectorul privat, s-a angajat sa inunde piata financiara cu 2.500 mld. dolari (peste 1.900 mld. euro), 350 mld. dolari provenind din fonduri guvernamentale, iar restul banilor de la investitorii privati si de la banca centrala (Fed), care isi va folosi in acest caz dreptul de a tipari bancnote, scrie presa internationala.
Cele 350 mld. dolari reprezinta a doua transa din programul de slavare financiara elaborat anul trecut de predecesorul lui Geithner la carma trezoreriei americane Henry Paulson.
Anuntul privind finalizarea planului i-a speriat pe investitori, bursa newyorkeza intrand pe o panta descendenta imediat ce secretarul trezoreriei a dezvaluit detaliile programului. Indicele Dow Jones a pierdut 382 de puncte, sau 4,6%, pana la sfarsitul sedintei de tranzactionare de marti. Pietele de actiuni au fost sustinute in ultimele saptamani de asteptarile privind implementare programului de sustinere a sectorului financiar.
Pe pietele de capital din Europa si Asia, actiunile au continuat sa scada dupa ce companiile auto si cele financiare au raportat noi pierderi, dar si pe fondul speculatiilor referitoare la ineficienta planului de salvare financiara prezentat de executivul de la Washington.
In acelasi timp, senatul american, unde majoritatea este detinuta de catre membrii Partidului Democrat, a votat in favoarea adoptarii planului de stimulare economica in valoare de 800 mld. dolari al presedintelui Barack Obama.
Inainte ca acesta sa fie implementat insa este nevoie de o reconciliere intre varianta aprobata de Senat si cea abrobata de Camera Reprezentantilor, ceea ce deschide calea unor negocieri extrem de dure.
Planul are ca obiectiv crearea a trei-patru milioane de locuri de munca in urmatorii doi ani in infrastructura, industria energ
