Un acord de prefinanţare sau un împrumut general de la UE "nu ar strica", a declarat luni guvernatorul Isărescu. Dar ce ne facem că UE tocmai se pregăteşte să declanşeze împotriva României procedura de deficit bugetar excesiv?!
Oare ne va monitoriza pentru că am depăşit nivelul de deficit bugetar de 3% din PIB prevăzut în Pactul de Stabilitate şi în acelaşi timp ne va acorda, drept recompensă, un împrumut general?! Analiştii optimişti încearcă să calmeze spiritele spunând că în această situaţie se vor găsi încă nouă membri ai UE şi că, în condiţii de criză, Comisia Europeană (CE) va trece cu vederea încălcarea respectivului parametru. Probabil că aşa se va şi întâmpla în cazul multor ţări de pe listă, dar e greu de crezut că România va scăpa doar cu un simplu deget arătat spre obraz. Săptămâna Financiară observa că în trimestrul patru al anului trecut veniturile bugetare s-au micşorat cu 2%, în timp ce cheltuielile publice au avansat cu 20%. Deci, nu încasările în scădere, pe fondul crizei, au aruncat deficitul bugetar peste 5% din PIB, ci cheltuielile generate de alegeri!
Trecând de la partea optimistă a spectrului de analişti la cea pesimistă, ideea ce predomină este că Executivul de la Bruxelles abia aşteaptă un motiv să întrerupă finanţările europene pentru a lăsa banii la dispoziţia "bătrânelor doamne" ale Uniunii, ce trec printr-o perioadă dificilă. Iar sancţionarea României cu suspendarea fondurilor de coeziune, adaugă scepticii, ar avea un impact deosebit de negativ, pentru că ar anula o sursă ceva mai sigură de finanţare a deficitului extern, în condiţiile în care investiţiile străine directe, creditele externe, exporturile şi remitenţele de la lucrătorii din străinătate constituie tot atâtea motive de incertitudine.
Haideţi să mergem însă pe calea de mijloc. Să lăsăm deoparte părerile potrivit cărora dac
