De peste Atlantic, din îndepărtate ţinuturi cu gangsteri, traficanţi, terorişti, femei fatale, narcomani, vedete şi decoruri de carton – cel puţin asta este imaginea vieţii americane, desprinsă dintr-un film de acţiune prost –, Adrian Sângeorzan a început să trimită după 2000, către cei de-acasă, literatură: poezie la început, mai apoi proză. Nu ştiu deocamdată dacă pentru medicul din New York literatura e un hobby sau ceva mai serios. Poezia sa e neconvingătoare, dar proza ar putea atrage atenţia printr-o aparenţă de insolit. De la proza memorialistică (Între două lumi – Povestirile unui doctor de femei) sau cvasiautobiografică (Circul din faţa casei) Adrian Sângeorzan a trecut de curînd la „ficţiunea-ficţiune“: Vitali e un roman cosmopolit, cu eroi senzaţionali şi cu o acţiune trepidantă, desfăşurată pe două continente. Adrian SÂNGEORZAN, Vitali, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2008, 288 p. Cîteva indicaţii de pe coperta întîi spun cîte ceva despre proiectul/intenţiile/ambiţiile acestui roman, dar nu suficient ca să-ţi dai seama de la început pe ce raft să plasezi cartea. Mai întîi, o recomandare a lui Andrei Codrescu, scrisă ca un mesaj care tocmai se derulează în partea de jos a ecranului TV, în timpul unei emisiuni: ,,...REI CODRESCU: ADRIAN SÂNGEORZAN A SCRIS UN HOLDEN CAULFIELD, ROMAN CU EXTRADIMENSIUNE POLIT...“. Şi, într-un colţ, precizarea: „LIVE“. Prin urmare: acţiune în direct, suspans, adrenalină. Plus, în colţul opus, ora: „10:38 PM“. (Un film de urmărit numai cu acordul părinţilor?!) Lipseşte „sufletul“ tabloului Dar primele cîteva zeci de pagini ale romanului nu prea se potrivesc cu „avertismentele“ comerciale de pe copertă, aşa încît cititorul se poate iluziona o bucată de vreme că are în faţă chiar literatură. Vitali începe cu un tablou destul de viu al Moscovei anilor ’90, tablou în care intră o suită întreagă de amănunte ale unei societăţ