Criza financiară mondială provoacă probleme imense instituţiilor de credit vest-europene care şi-au deschis filiale dincolo de graniţele ţării de reşedinţă. Austria este cel mai recent caz în panoplia statelor al căror sistem bancar se află în pragul colapsului din cauza “îndatorării” masive a subsidiarelor din estul comunitar. Şi pentru că pacea, ca şi războiul, are armele sale proprii, Rusia a intrat pe fir în rolul salvatorului excepţional. EU Observer scrie astăzi că Austria şi-a activat toate canalele diplomatice pentru a convinge maşinăria birocratică a Bruxelles-ului să adopte un plan de salvare financiară a ţărilor din estul Europei, evaluat la 150 de miliarde de euro.
Demersul oficialilor de la Viena nu este întâmplător: Austria găzduieşte bănci cu o expunere monetară masivă în ţări precum Croaţia, Ucraina, Bulgaria şi România.
Un eventual colaps al acestora ar provoca prăbuşirea catastrofală a instituţiilor-mamă, în condiţiile în care băncile austriece au de “primit” 220 de miliarde de euro, adică aproximativ trei sferturi din produsul intern brut al ţării. Italia, Suedia, Olanda, Franţa şi Belgia sunt alte nume posibile pe o listă-problemă a statelor ce au trimis cantităţi însemnate de bani, prin sistemul bancar, în ţările est-europene.
Miliarde de euro, puţine speranţe
Pentru a împiedica un scenariu dezastruos pentru propria existenţă, Austria încearcă să determine Uniunea Europeană să accepte un plan de salvare a ţărilor din est cifrat la 100 de miliarde de euro. Toate acestea în condiţiile în care actualele proiecte de salvare vorbesc de împrumuturi ce însumează maxim 25 de miliarde de euro.
Responsabilii de la Viena forţează şi o asistenţă financiară acordată Ucrainei şi ţărilor din Balcani, estimată la 50 de miliarde de euro. La întâlnirea de ieri a miniştrilor de finanţe europeni, găzduit