Februarie 89. Trocul funcţiona mai bine ca oricând, pentru că în magazine nu se mai găsea nimic. Toate produsele deveniseră de contrabandă. De la carne până la ţigări, săpun şi vată. În Constanţa, cea mai mare parte a mărfurilor care se rulau pe la colţurile străzii provenea din port. Doru I. lucra pe vremea aia pe o navă de salvare şi ne-a dezvăluit punctele-cheie din care se putea procura marfa capitalistă.
Februarie 89. Trocul funcţiona mai bine ca oricând, pentru că în magazine nu se mai găsea nimic. Toate produsele deveniseră de contrabandă. De la carne până la ţigări, săpun şi vată. În Constanţa, cea mai mare parte a mărfurilor care se rulau pe la colţurile străzii provenea din port. Doru I. lucra pe vremea aia pe o navă de salvare şi ne-a dezvăluit punctele-cheie din care se putea procura marfa capitalistă.
"Portul fiind considerat zonă de frontieră, paza la poartă era destul de strictă. Aveam legitimaţii de intrare în port, iar personalul navigant arăta carnetul de marinar. Dacă erai de la vreo întreprindere din oraş, trebuia să ai o delegaţie, că dacă te prindea Miliţia prin port fără legitimaţie, carnet sau delegaţie, chiar dacă lucrai în port, dar n-aveai treabă în zona aia, că nava era în altă parte, te luau la chestionat, la percheziţionat...
Noi nu interveneam numai la incendii, de exemplu, când venea o navă cu mărfuri periculoase, stăteam în asistenţă, adică stăteam lângă ăia, acolo, la descărcare, să nu se întâmple ceva." "Periculoase însemnând portocale, banane...?", mustăcim noi pe lângă el. "Nuuu, era vorba despre îngrăşăminte. Era bine dacă eram la portocale, dar se terminase deja sezonul lor. Numai în decembrie veneau, inclusiv ciocolata chinezească. Atunci când venea vreun vapor cu de-astea, fiecare-şi căuta prieteni, rude, colegi prin echipaj. Că aveai două surse – ori prindeai pe cine
