Sex, droguri si rock’n’roll? Pe aproape, dar nu ati nimerit perfect! Sex, droguri si bautura? Primii doi termeni sunt OK, la al treilea mai e de lucrat, tot nu e bine! Sex, droguri si…
Ei bine, sex, droguri si… ciocolata! Va surprinde cumva aparitia ciocolatei in aceasta triada sacra a placerilor contemporane? Pe mine nu, chiar daca nu m-as fi limitat la ciocolata si as fi extins categoria la – generic – mancare, de pilda. Dar, cum vom vedea, ciocolata nu e (doar) mancare, ea poate tine loc si de drog recreational sau de substitut afrodisiac, ceea ce, pana la urma, poate reduce ecuatia hedonista la un singur termen!
Recenzand Sex, Drugs and Chocolate: The Science of Pleasure de Paul Martin pewww.telegraph.co.uk, Anthony Holden pleaca de la premisa ca britanicii au un acut sentiment de vinovatie atunci cand se raporteaza la propriile placeri, temandu-se de lucrurile dubioase, adesea la limita tolerabila a vulgaritatii, in cel mai pur stil consumerist profesat de "verisorii" americani (pentru care, probabil, ar fi fost vorba de "sex, drugs & burgers"!). Din fericire, intorcand problema pe toate fetele, Paul Martin conchide, totusi, ca a cauta placerea nu e un lucru imoral. Exista, insa, un "dar" adversativ: …numai daca placerea este gustata cu moderatie! Acest adagiu strica, dupa mine, toata argumentatia, fiindca astfel se deschide calea unei teorii negativiste a placerii. O data i-limitata, placerea poate conduce la dependenta sau la cine stie ce alte dezvoltari neplacute. Or, asta omoara tocmai… placerea! A limita placerea la savurarea dorintei in sine, excluzand consumarea ei cu asupra de masura, care va sa zica nu exista!
Trecand peste aceste reziduuri teoretice – le-as zice – bigote, sa examinam un pic cei trei termeni implicati (sau incriminati?). Sexul a instituit deja un standard de excelenta, orgasmul, care a devenit termen de referin
