Oamenii de ştiinţă au anunţat că au descifrat genomul omului de Neanderthal – probabil una dintre primele specii umane care au pătruns pe teritoriul Europei şi care a dispărut acum aproximativ 30.000 de ani.

Harta genetică a strămoşului omului modern îi va ajuta pe oamenii de ştiinţă să răspundă, în sfârşit, la întrebările rămase în suspensie până acum referitoare la evoluţia omului: schimbările genetice ce au avut loc odată cu separarea de cimpanzei (în urmă cu aproximativ 5,7 milioane de ani) şi ruptura dintre omul de Neanderthal şi „omul modern”, în urmă cu 300.000 de ani. Se vor putea studia ulterior şi schimbările ce au avut loc în cadrul speciei umane, după evoluţia de la omul de Neanderthal, scrie IHT. Una dintre acestea ar putea fi capacitatea de a avea limbaj articulat. Au existat îndelungi dezbateri asupra întrebării dacă omul de Neanderthal putea folosi un limbaj. Oamenii moderni au suferit două schimbări la o anumită genă (care a facilitat vorbirea) şi care nu sunt prezente la cimpanzei, de pildă.

O concluzie preliminară se desprinde deja: se pare că nu există nicio urmă semnificativă a genelor omului de Neanderthal în cele ale omului modern. Constatarea ar putea pune capăt speculaţiilor că cele două specii ar fi convieţuit la un moment dat şi că astfel omul modern s-ar fi adaptat la climatul mai rece al Europei (cu care Homo neanderthalensis era deja obişnuit).

Munca titanică de a descifra acest genom a fost dusă de o echipă de la Institutul Max Planck pentru Antropologie a Evoluţiei din Leipzig, Germania. Echipa dr. Svante Pääbo a avut de surmontat dificultăţi uriaşe: în primul rând, găsirea de material genetic care să nu fie alterat (majoritatea osemintelor nu fuseseră excavate în condiţii sterile şi fuseseră “contaminate” cu ADN uman). În cele din urmă, savantul a reuşit să găsească prin depozitele muzeelor câteva oase, prea mici p