Doar cele câteva reţele de lux cu capital străin înregistrează profituri consistente. În timp ce marile săli de fitness obţin sprijin financiar de la companiile-mamă din străinatate, cele mici de cartier abia plătesc datoriile curente. Lidia Anghel este manager, instructor, dar şi femeie de serviciu la propria-i sală de fitness, situată într-un apartament cu trei camere, în cartierul Militari din Capitală. Zâmbeşte şi spune: ”Păi... tot eu fac curăţenie, cine să facă? Din 300 de euro pe lună cât strâng de la 20 de persoane, plătesc doi angajaţi cu salariul minim pe economie. Eu nu am salariu şi trebuie să mă ajut cu salariul soţului”.
Licri Cosport are doar câteva aparate, respectiv biciclete, bancă de împins, trei aparate cu scripeţi şi două benzi pentru alergat. Investiţia iniţială a fost în 2003 de aproximativ 3.500 de euro, însă apartamentul fusese cumpărat dinainte, cu 12.000 de dolari.
„Cea mai scumpă a fost prima bandă de alergat, de aproximativ 3.000 de euro. Nici acum nu am amortizat-o. Între timp, a trebuit să mai luăm una. E o afacere de familie făcută din pasiune, altfel aş fi renunţat de mult”, ne povesteşte Lidia Anghel.
La mai putin de şapte kilometri, dar într-o locaţie de invidiat, respectiv Hotelul Marriott, o afacere cu acelaşi obiect de activitate, dar total diferită... Compania suedeză World Class Health Academy are trei locaţii în Bucureşti şi câte una în Constanţa, Cluj şi Timişoara. ”Unitatea noastră are o cifră de afaceri de aproximativ 150.000 de euro pe lună, din care aproximativ o treime reprezintă cheltuielile pentru salarii şi utilităţi”, explică Mihai Popa, operation manager al locaţiei de la Marriot, din Capitală.
Locaţia de lux atrage clienţii cu bani
Investiţia iniţială pentru o singură locaţie este în medie de 1,5 milioane de euro, amortizabilă în aproximativ do