Cercetarea româneasca produce, dar realizările nu îi sunt recunoscute în societate şi, de cele mai multe ori, nu ajung să îşi atingă scopul final: stimularea economiei. Cel putin aşa consideră noul preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), Gerard Jităreanu.

"Sunt de un optimism moderat pentru că ştiu că va fi greu de luat din alte părţi", crede Jităreanu, care cataloghează drept "periculoasă" reducerea bugetului pentru cercetare la 0.19% din PIB, în condiţiile în care anul trecut acelaşi sector primea 0,53%.

Măsura a declanşat greve ale cercetătorilor, care, începând de luni, organizează proteste zilnice în faţa Parlamentului. Reducerea bugetului ar duce la îngheţarea sau chiar la renunţarea la unele proiecte, dar şi la crearea unei instabilităţi care va pune pe fugă viitoarea generaţie de cercetători din România.

Cât câştigă un cercetător român

Este greu de ţinut specialiştii în sistem atât timp cât salariile oferite acestora nu depăşesc 1000 de euro, chiar şi în cazul cercetătorilor de gradul 1.

Mai mult, un debutant primeşte doar 800-1.000 de lei lunar. "Nu e normal ca cercetătorii să lucreze numai din pasiune, ei trebuie plătiţi corespunzător", susţine şi preşedintele ANCS.

În domeniul cercetării lucrează 42.000 de angajaţi, dintre care 33.000 au studii superioare, restul fiind personal auxiliar. Aceştia sunt angajaţi în 50 de institute, dintre care 19 sunt coordonate de ANCS. Restul sunt fie private, fie depind direct de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Conform unei convenţii la nivel european, România trebuie să ofere, în 2013, 13.000 de doctoranzi. În acest sens, din fonduri proprii şi europene, se oferă burse în valoare de 500 de euro pentru tinerii doctoranzi. Aşadar, la noi este mai rentabil să te pregăteşti decât să profesezi.

@