FP România nr. 8 (ianuarie/ februarie 2009). Fără resursele şi creşterea economică de odinioară, criza a schimbat radical starea de spirit a opiniei publice ruse. Liderii moscoviţi ar putea însă revizui atât politica internă, cât şi pe cea externă a ţării. Oricum, Rusia nu este ruptă de lume şi nici invers. Oficial, până în cea de-a doua jumătate a lunii noiembrie, în Rusia nu a existat o criză economică. Liderii statului vorbeau, în principal, despre problemele financiar-economice globale de care se fac vinovate Statele Unite. În ceea ce priveşte propria lor ţară, ei se limitau doar să recunoască dificultăţile economice cărora Rusia este gata să le facă faţă şi pe care le va duce la bun sfârşit.

Schimbarea de optică a avut loc la sfârşitul lunii noiembrie, la congresul partidului „Rusia Unită”, când premierul Vladimir Putin, şi totodată liderul partidului, a recunoscut că ţara a intrat într-o perioadă economică dificilă. În luna decembrie, în cadrul unui dialog televizat cu populaţia, marea majoritate a întrebărilor adresate şefului executivului, chiar dacă fuseseră bine selectate, erau sumbre: cum să trăim când întreprinderile se închid, şomajul creşte, veniturile scad, iar preţurile cresc - inclusiv la energia electrică. Putin a încercat, aşa cum a putut, să insufle optimism, dar nici chiar binecunoscutul său şarm nu l-a ajutat să dea răspunsuri liniştitoare la toate întrebările.

LECŢIILE LOCALE

Criza a schimbat radical starea de spirit a opiniei publice ruse. Chiar şi la începutul toamnei părea că nimic nu poate zdruncina încrederea Moscovei în ea însăşi. Nici chiar vidul politic în care se găsea Rusia după eveni evenimentele din Caucaz n-a reuşit să schimbe starea de spirit.

Practic, nimeni nu se îndoia de justeţea răspunsului dat la acţiunile lui Saakaşvili, iar singură tatea geopolitică era apreciată ca