Casele Glogoveanu de ieri, tribunalul de astăzi, erau considerate adevărate bijuterii arhitecturale ale timpurilor de altădată. Tribunalul Dolj de azi, casele care au aparţinut familiei Glogoveanu, este unul dintre locurile în care istoria vorbeşte încă. Erau unele dintre cele mai frumoase construcţii din târg, motiv pentru care ele au găzduit ofiţeri ruşi, pe revoluţionarul maselor, Giuseppe Garibaldi, prieten cu Costache Glogoveanu, pe Tudor Vladimirescu, Petrache Poenaru, A.I. Cuza, Mihail Kogălniceanu, Carol I. Un locaş de istorie româneascăŞi, totuşi, care este istoria acestor case? Răspunsul îl aflăm răsfoind o revistă, în paginile căreia regăsim scrierile lui Ion St. Diaconu, reunite sub titlul „Tunelurile Craiovei“. „Casele Glogoveanu sunt vândute la 17 ghenar luat 7229 (1720) de către popa Vasile ot Craiova lui jupân Ion Talabă şi jupânesei Hristina, care, văduvă rămânând, vinde şi ea la 25 aprilie 1724 «dumnealui vornicului ot sud Mehedinţi, Matei Glogoveanu, aceste trei case şi cămara care sunt într-un acoperiş cu pivniţa şi cuhnia şi grădina după casă, cu pometuri şi curtea». Ca mare funcţionar imperial (între 1718-1739, Oltenia a fost sub ocupaţia austriacă), Matei Glogoveanu pune să se facă reparaţii şi adăugiri casei, potrivit cu rangul său; casa devenise cea mai frumoasă din târg“. În perioda de reconstrucţie, casele sunt „dotate“ cu câteva tuneluri, căci pentru Glogoveni ele erau ceva comun şi de nelipsit de la o casă. „Ei aveau vestita culă de la Glogova, unde, în 1482, se ascunsese Basarab cel Tânăr Ţepeluş. Urmărit de oamenii lui Vlad Călugăru, el scapă la început printr-un tunel ce da spre apa Motrului, dar prin trădare, este prins şi ucis“, după cum se menţionează în articolul lui Ion St. Diaconu. Existenţa acelor tuneluri ale casei Glogoveanu e demonstrată şi de descoperirile din 1974 ale istoricilor de la Muzeul Olteniei. Tunelurile porneau