Florian Bichir: „În duelul cu Dragobetele, Sfântul Valentin are un oarecare avans, deoarece şi-a însuşit deja tehnicile moderne de lucru“.

Inimioare roşii, fundiţe roz, bomboane ambalate în ţiplă purpurie, amoraşi suspendaţi printre norişori pufoşi şi albaştri, declaraţii siropoase şi alte dulcegării dintre cele care fac bine sufletului dornic de întâmplări „micuţe şi drăguţe“ - iată numai câteva dintre elementele lui Valentine’s Day.

În fiecare februarie, ziua Sfântului Valentin este celebrată cu mult fast, iar „sărbătoarea“ a intrat atât de mult în subconştientul populaţiei, încât dacă întrebi la întâmplare ce sărbătoare mai mare este în cea de-a doua lună a anului, ţi se răspunde fără a clipi: Sfântul Valentin! Această zi a devenit astfel o bornă de marcaj foarte clară pe harta întortocheată a obişnuinţelor de consum.

În realitate asistăm la o afacere sub patronajul unui pseudosărbători. Absolut toţi negustorii încearcă să profite. În fond, iubirea comercială durează doar o zi. O zi în care majoritatea comercianţilor încearcă din răsputeri să dea „tunuri“. Vânzătorii ambulanţi au împânzit deja străzile cu tarabe încărcate de inimioare din pluş, baloane colorate, felicitări în formă de inimioară, lumânărele colorate sau figurine din ceramică. La urma urmei, e şi normal: atâta timp cât există cerere, kitsch-urile vor continua să se vândă.

„Sărbătoarea“ are un capriciu: o invazie de inimi roşii. Aproape toate produsele pe care comercianţii le oferă de aşa-zisa zi a îndrăgostiţilor au cel puţin o inimioară roşie.

Spun „sărbătoarea“ pentru că Sfântul Valentin îşi are originea, de fapt, într-o tradiţie a Romei antice, respectiv serbările „Lupercalia“, care se organizau pe 15 februarie, în onoarea zeilor Juno şi Pan. Pentru că era şi o sărbătoare a fertilităţii, obiceiul cerea tinerelor necăsătorite să scr