Ne batem joc unii de altii cum apucam, pe unde putem si oricand avem chef. Noi, cetatenii, si ei, politistii.
Intr-o singura zi, se inmultesc stirile din care aflam ca, pe de o parte, un "smecher" a ironizat si si-a batut joc de un echipaj intreg de politie si, pe de alta parte, o "patrula a oamenilor legii" a dus la sectie un tanar pentru ca a avut tupeul sa le fotografieze masina parcata, de altfel, neregulamentar in statia de autobuz.
Si nervii nostri si ai lor sunt intinsi la maxim. De fiecare data cand ne intalnim fata in fata ne intrebam "si acum ce mai urmeaza?"
Noi nu ne mai asteptam la nimic bun din partea lor, caci asa ne-au obisnuit, iar din cauza asta si noi cedam si le raspundem pe masura. Pe masura bunului simt cu care ne-am nascut sau nu, pe masura rabdarii pe care o mai avem sau nu, atunci cand ajungem fata in fata cu un "om al legii" reactionam.
Unii se revolta si atunci devin subiectul unor stiri precum cea in care un politist a fost plimbat pe capota unei masini cativa zeci de metri. Altii se dezbraca pana la piele in sectia de politie si isi striga cu tupeu drepturile, iar altii nici macar nu se mai obosesc sa coboare din masina si ii injura de acolo cum le vine la gura pe agentii rutieri.
De celalalta parte, spectacolul "luarii in deradere" este asemanator. La cateva saptamani de la crimele din Brasov, inca nu avem nici nici un rezultat concret al actiunii politistilor. Nu avem nici un suspect principal, nu avem niciun arestat, nu stim sa existe nici macar o pista care ar putea sa duca la vinovatul sau vinovatii atacului de la casa de schimb.
Este si mai jenant sa privim la vecinii nostri care au, dupa doar cateva zile, 3 suspecti principali arestati in cazul crimei handbalistului Marian Cozma. Asta ne face si mai nervosi pe ai nostri. Si ne forteaza sa ajungem la o singura c
